Congresul Pro Familia Reprezentând familii şi organizaţii din peste 60 de naţiuni, noi, delegaţii la cel de Al Cincilea Congres Mondial al Familiilor, reuniţi la Amsterdam, Olanda între 10 şi 12 august 2009,

Afirmăm Articolul 16, par. 3 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi suntem de acord că „familia este unitatea fundamentală şi naturală a societăţii şi are dreptul de a fi protejată de societate şi stat”.

În solidaritate cu Declaraţiile anterioare ale Congresului, definim că familia naturală se întemeiază pe căsătoria pe viaţă dintre un bărbat şi o femeie, cu scopul de a primi şi a îngriji o nouă viaţă umană, de a asigura dragoste, companie şi suport reciproc, de a zidi un cămin bogat în funcţiuni şi a întări legăturile dintre generaţii.

Ne definim ca „pro-copil”. Afirmăm acele structuri legale, culturale şi sociale care dau rezultatele optime pentru copii, în termeni de sănătate, acumulare de cunoştinte şi, mai tarziu, de angajament civic. Favorizăm relatiile de muncă ce permit părinţilor să petreacă mai mult timp cu copiii lor. Considerăm ca ştiinţele biologice şi sociale trebuie să afirme că, după toate probabilităţile, copiii se dezvoltă mai bine când sunt crescuţi de părinţii lor naturali într-un cămin bazat pe căsătorie.

Afirmăm că viitorul naţiunilor se bazează pe familiile care sunt înrădacinate spiritual. Organizaţiile religioase ar trebui să fie libere să-si susţină în public învăţăturile morale proprii despre căsătorie şi familie.

Afirmăm că familia naturală are prioritate în faţa statului. Politicile publice trebuie să respecte această autonomie a familiei.

Cerem legi şi politici solide care:

– să susţină instituţia naturală a familiei;
– să descurajeze divorţul, mai ales dacă sunt implicaţi copii;
– să încurajeze cuplurile care se dedică educării şi creşterii copiilor;
– să protejeze dreptul primar al părinţilor de a ghida educaţia morală şi practică a copiilor lor;
– să protejeze dezvoltarea fizică, mentală, socială şi spirituală a copiilor;
– şi să protejeze fiinţele umane vulnerabile, în special la începutul şi la sfârşitul ciclului vieţii.

Acest Congres a acordat o atenţie specială statutului familiei naturale în ţările dezvoltate. În această lumină:

– Afirmăm solidaritatea dintre generaţii. Dincolo de cercul imediat al părinţilor şi copiilor, există o bogată paletă de rude. Urbanizarea, industrializarea, migraţia, războaiele, epidemiile şi individualismul egoist au slăbit, toate, legăturile din familiile numeroase. Noi favorizăm acţiuni care ar revigora acest cerc mai larg al familiei, ca loc unde indivizii pot găsi ajutor pe timp de criză, şomaj, la boală, sărăcie şi vârstă înaintată.

– Familia naturală este răspunsul nostru la problema sărăciei. Oamenii care trăiesc într-o sărăcie extremă ar trebui asitaţi într-un context familial, acolo unde este posibil acest lucru. Sprijinim acţiunile care favorizează proprietatea familiei asupra căminului şi micro-întreprinderile, care asigură tinerilor educaţie conformă cu vocaţia lor şi care revigorează economia rurală ca alternativă la migraţia către oraşe. Privim fiecare nou-născut ca pe un bun de preţ pentru lume, o nouă minte şi o nouă pereche de mîini gata de lucru.

– Identificăm în scăderea natalităţii esenţa problemei demografice cu care se confruntă secolul XXI. Favorizăm soluţii care descurajează avortul (inclusiv avortul selectiv pe criterii de sex al fătului), care permit familii mai mari şi mai sănătoase şi care încurajează creşterea economică.

– Răspundem la pandemia HIV/ SIDA cu un program bazat pe abstinenţă, credinţă şi călirea caracterului printr-o educaţie a deprinderilor de viaţă. Credem că această abordare va inspira şi consolida viaţa familiei în societate, va întrerupe ciclul contaminării şi va servi cel mai bine interesele copiilor. De asemenea, recomandăm iniţiative speciale care să îmbunătăţească tratamentul victimelor şi ajutorul acordat orfanilor şi celor care îngrijesc vârstnicii, în refacerea unor cămine viabile.

– Cerem o abordare, centrată pe familie, a sănătăţii: Educaţia sexuală ar trebui să fie ghidată de părinţi şi să concentrată pe deprinderi ca abstinenţa, fidelitatea şi responsabilitatea în alegeri. Accesul la îngrijirea pre- şi post-natală ar trebui extins, incluzând aici consilierea privind alternativele pozitive la avort, inclusiv adopţia. Alăptarea ar trebui promovată ca o strategie de supravieţuire a copilului.

Sursa: www.profamilia.md