De cele mai multe ori, când ne gândim la un sportiv sau luptător, în mintea noastră apare imaginea unui om puternic, care ştie diferite tehnici de luptă, care poate să se apere fără probleme pe sine şi pe toţi cei din jurul său. De asemenea ne imaginăm un om biruitor, care poate invinge orice obstacol ce-I stă înainte. Nuştiu dacă va-ţi gîndit vreodată, dar toate aceste calităţi de mai sus, îi aparţin în primul rînd Lui Dumnezeu! Biblia spune că „Domnul este un războinic viteaz: Numele Lui este Domnul.”(Exod 15:3)

În următoarele clipe, vreau să privim împreună în Deuteronom 20, un capitol din Biblie, care este inspirat de Domnul, Razboinicul viteaz şi să învăţăm de la El care trebuie să fie caracterul şi calităţile unui luptător adevarat. Dumnezeu este un luptător ce nu a cunoscut niciodată înfrângerea. Deci, haideti să învăţăm de la Cel de Neînvins , cum ne descrie El, caracterul şi calităţile unui Luptător adevărat.

Luptătorul nu trebuie să se teamă de adversarul său

Privind la istoria poporului Israel, vedem că ei au avut parte de multe lupte, până ce au cucerit ceea ce Dumnezeu le-a promis. Sportivii se luptă la un campionat,popoarele luptă pentru a cuceri, alţii pentru a se apăra, însă toţi ne luptăm. Noi, copiii lui Dumnezeu suntem ostaşi ai Domnului Isus, aşa cum ne numeşte Pavel la 2Timotei 2:3, ostaşi în oastea Domnului Isus. Întrebarea este cum să mă lupt ca în final să am biruinţă? Ce caracter sau calităţi aşteapta Dumnezeu de la mine?

„Cînd vei merge la război împotriva vrăjmaşilor tăi, şi vei vedea cai şi care, şi un popor mai mare la număr de cît tine, să nu te temi de ei…” Unul din pricipii pe care trebuie să-l înveţe orice sportiv, este să nu se teamă de adversarul său, chiar când acesta pare a fi mai puternic. Biblia zice „când vei vedea cai si care, si un popor mai mare la număr, să nu te temi”. Caii, carele şi oameni mulţi la număr, demonstra defapt cât de puternică este armata adeversarului. Totuşi cât de puternic nu ar fi fost adversarul, Dumnezeu spune «să nu te temi.” Calitatea unui luptător, este că el nu se lasă înspăimântat niciodată de adversarul său care pare a fi mai puternic decât el.

Luptătorul ascultă şi primeşte motivarea de la învăţătorul său:

Sunt foarte rare cazurile când cineva a ajuns un sportiv bun fără a avea un învăţător. Un sportiv înţelept va înţelege că fără de un învăţător care să-l înveţe, să-l motiveze şi să-l încurajeze, el nu poate realiza prea multe. În Deuteronom 20:2−3 găsim următoarele cuvinte: »2 La apropierea luptei, preotul să vină şi să vorbească poporului. Să le spună: ,,Ascultă, Israele! Voi astăzi sînteţi aproape de luptă împotriva vrăjmaşilor voştri. Să nu vi se turbure inima, fiţi fără teamă, nu vă spăimîntaţi, nu vă îngroziţi dinaintea lor.” Dacă ne uitam atent la expresia de timp din versetul 2, vedem că Preotul trebuia să vină „la apropierea luptei” să vorbeasca poporului. De ce nu câteva luni înainte de luptă, sau câteva zile după luptă, dar anume la apropierea luptei? Pentrucă anume atunci, la apropierea luptei, sportivul sau luptătorul, dă cea mai mare bătălie. Şi anume bătălia din mintea lui. Lupta, înainte de a se da pe plan fizic, se va da pe plan psihologic si emoţional, în mintea luptătorului. Dacă luptătorul nu se învaţă să biruie lupta din mintea sa, atunci cu nici un chip nu va putea să o biruie pe plan fizic. Tocmai când se dă această luptă crâncenă din mintea luptătorului, Dumnezeu spune «preotul sa vina si sa vorbeasca poporului.” Cât de frumos le-a aranjat Dumnezeu pe toate, şi cât de bine ne cunoaşte El! Ştie exact de ce si când avem nevoie.Datoria Preotului în aceste momente era foarte importantă. Cît de important era preotul sau mai „Marii Oştirii”(v.5) în poporul Israel, tot atit de important este ca un sportiv să aibă un învăţător, un lider care să-l încurajeze ca niciodată sa nu cedeze în luptă. Datoria învăţătorului este sa-i vorbeasca, datoria sportivului este să asculte şi să facă exact după instrucţiunile primite.

Luptătorul prevede knockout-ul psihologic

Când preotul trebuia să vină şi să vorbeasca poporului, el le spunea în primul rând 4 lucruri de bază, şi anume: ” . Să nu vi se turbure inima, fiţi fără teamă, nu vă spăimîntaţi, nu vă îngroziţi dinaintea lor.” (Deut 20:3) Există o ordine în versetul acesta. Şi anume, în primul rând : «să nu vi se tulbure inima.” În Biblia de limbă rusă zice „să nu vă slăbească inima“ sau in alte traduceri — „a fi timid”, sau“să nu vi se înmoaie, să nu vi se facă moale inima.” După aceasta zice ca „să nu-ţi fie frică” şi apoi zice „nu te înspăimânta şi nu te îngrozi.” În Biblia Engleză în loc de cuvântul „nu te înspăimânta“ zice „nu fă panică“ şi apoi când în română zice „nu te îngrozi“, în Egleză zice nu „tremura înaintea lor“. Înţelegând toate acestea, noi percepem defapt înţelesul profund al acestor 4 avertismente. Dacă nu le observăm, oricine am fi, ne paşte pericolul unui knockout psihologic, a unei paralizări psihice. Deci care este legătura între ele? Dacă laşi ca inima să ţi se tulbure sau, potivit cu unele traduceri Englezeşti, laşi să fii intimidat, neapărat după aceasta va veni teama sau frica(avertizarea a 2-a). Dacă ai lăsat teama să vină în inima ta, atunci avertizarea a treia este „înspăimântarea” sau potrivit cu alte traduceri „panica”.  Vei incepe sa faci panică aşa încât, făcând panică, te vezi deja „îngrozit” tremurând, înaintea adversarului tău.

Un luptător bun va înţelege aceste patru avertizări cheie şi nu va lăsa niciodată să fie intimidat de adversar, nu va lăsa frica să-l învingă, ci el va învinge frica, apoi aceasta îl va proteja de panică şi îngrozire în faţa adversarului sau.
Vei spune:,, Eu vreau să fiu un curajos, însă nu pot, nu ştiu cum, eu sunt fricos de felul meu de când mă ştiu, ce să fac în cazul acesta?,, Citeşte următoarea calitate atribuită unui luptător, şi vei învăţa cum să învingi frica.

Luptătorul adevărat va învinge frica

Curajos nu este cel ce zice că nu are frica, ci acela care poate să-şi învingă frica. Din capitolul acesta putem învăţa cum să alungi sau să învingi frica.
Şi anume:
v.1 Caută să-l cunoşti pe Dumnezeu cât mai aproape. Caută să-l cunoşti din experienţile vieţii tale. Şi dacă ai vreo exeperienţă din viaţă, în care Domnul ţi-a dat un ajutor şi te-a izbăvit, atunci nu-l uita, ci adu-ţi aminte mereu de El şi încurajează-te prin El. Aici in acest verset zice «Domnul Dumnezeu tău, care te-a scos din ţara Egiptului, este cu tine». Nu a zis numai ca este cu ei, ci a zis «Domnul Dumnezeu tău ce te-a scos din ţara Egiptului…» Le-a spus-o poporului ca să le aducă aminte încă o dată şi să nu uite ce a făcut Dumnezeu pentru ei in ţara Egiptului, şi că Acel Dumnezeu măreţ ce a făcut semne mari în Egipt, este şi azi cu ei. Deci nu uita: niciodată ce a făcut Domnul pentru tine. Dacă nu ai astfel de cazuri, Biblia care este Cuvânt inspirat de Dumnezeu, este plină cu întâmplări unde Dumnezeu a acţionat în mod miracolus pentru poporul său, întâmplări pe care poţi să le iai ca încurajare.Ca şi luptător în lupta sportivă, cheamă-l pe Dumnezeu înainte de orice luptă, ca El să te călăuzească pas cu pas, şi El să fie Acela care să-ţi dea biruinţa. Orice biruinţă va fi o experienţă acumulată, pe care nu trebuie să o uiţi, ci fă-o o piatră de aducere aminte în mintea ta, care să-ţi amintească de ceea ce a făcut Dumnezeu pentru tine.

Tot acest verset ne învaţă să ne încredem în promisiunea lui Dumnezeu. Crede ceea ce a promis Dumnezeu, când îţi spune că «este cu tine». Crede că El este credincios aşa cum o spune, crede că El poate face mai mult decât tu poţi cere sau gândi, crede doar! Crede promisiunea Lui Dumnezeu, când zice că El va merge cu tine la luptă(v.4). Interesant că El nu zice „voi fi cu tine”, ci zice „Domnul Dumnezeul tău care te-a scos din ţara Egiptului, este cu tine.” Este acum şi va fi totdeauna, merge acum şi va merge totdeauna cu tine în luptă. Fie o lupta sportivă, fie in lupta Evangheliei la care toţi am fost chemaţi să o ducem. Ca şi luptător, crede promisiunea Lui Dumnezeu care ţi-a făgăduit că este cu tine şi merge împreună cu tine, şi atunci vei putea învinge orice frică.

Un alt principiu de a te menţine mereu încurajat şi motivat, aşa ca să nu mai pătrundă frica în inima ta, este in v.9, şi anume, Priveste la conducatorii tăi, ce stau in fruntea ta, care calcă pe urmele Domnului Isus şi care işi conduc viata după Cuvântul lui Dumnezeu. Priveşte la conducatorii tăi, care nu numai că vorbesc despre curaj, ci ei inşişi sunt un model de curajoşi în fapte şi în vorbe, şi privind la ei îmbărbătează-te. Nu privi la exemple de fricoşi, caută să-ţi faci prieteni curajoşi, şi nu zidi relaţii cu fricoşii, ca să nu ajungi şi tu unul ca ei.

Dumnezeu să ne binecuvînteze pe toţi noisa fim luptători adevaraţi. În primul rînd în lupta Evangheliei şi apoi in orice altă luptă la care suntem chemati !