Aşa cum am spus în articolul precedent, felul cum creştinii trăiesc şi primesc slujba lui Hristos, arată dacă pentru ei viaţa şi slujirea cu Hristos, este un chin sau o binecuvîntare. Dacă eşti  copilul Lui  Dumnezeu, ce este pentru tine slujba lui Hristos? Chin sau onoare? În prima parte a acestui articol, am văzut:  “Cînd slujba lui Hristos devine un chin?” Astăzi vrem să vedem contrariul. Cînd slujba poate deveni o onoare pentru noi?

Cînd înţelegi că tu nu mai eşti al tău

Chiar dacă pentru unii ar suna stranie această afirmaţie de mai sus, dar aşa este. Cuvîntul lui Dumnezeu spune celor ce s-au împăcat cu Dumnezeu astfel: 

19 Nu ştiţi că trupul vostru este Templul Duhului Sfînt, care locuieşte în voi, şi pe care L-aţi primit dela Dumnezeu? Şi că voi nu sînteţi ai voştri? 20 Căci aţi fost cumpăraţi cu un preţ. Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupul şi în duhul vostru, cari sînt ale lui Dumnezeu. (1Corinteni 6:19-20)

Trupurile noastre, ale celor ce am intrat în legămînt cu Domnul Isus Hristos, prin credinţă din inimă în El, nu mai sunt ale noastre. Noi, toată fiinţa noastră, a fost cumpărată cu preţul sîngelui Lui Hristos, care a fost vărsat la curcea de la Golgota. Acolo prin moartea Sa, el ne-a cumpărat pentru El. Astfel astăzi dacă accepţi în inima ta jertfa Lui, şi crezi în El, tu cu trupul şi duhul tău, nu mai aparţii ţie personal, ci Lui Dumnezeu. De altfel apostolul Pavel a mai spus:

3 Căci voi aţi murit, şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu.(Cosloseni 3:3)

Cînd crezi şi accepţi în inima ta că Hristos a murit pentru păcatele tale, tu defapt mori împreună cu El şi învii cu El la o viaţă nouă. Acum viaţa ta este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. Tu nu mai eşti al tău, ci al lui Dumnezeu. Dacă porneşti să-l slujeşti pe Hritos din această perspectivă, atunci niciodată sub nici un pretext, slujba Lui nu mai poate deveni chin pentru tine, ci o mare o onoare şi binecuvintare.

Cînd înţelegi că Hristos este viaţa ta

Sfîntul Apostol Pavel a mai spus:

20 Mă aştept şi nădăjduiesc cu tărie că nu voi fi dat de ruşine cu nimic; ci că acum, ca totdeauna, Hristos va fi proslăvit cu îndrăsneală în trupul meu, fie prin viaţa mea, fie prin moartea mea.
21 Căci pentru mine a trăi este Hristos şi a muri este un cîştig.
22 Dar dacă trebuie să mai trăiesc în trup, face să trăiesc; şi nu ştiu ce trebuie să aleg. 23 Sînt strîns din două părţi: aş dori să mă mut şi să fiu împreună cu Hristos, căci ar fi cu mult mai bine; 24 dar, pentru voi, este mai de trebuinţă să rămîn în trup (Filipeni 1:20-24)

De multe ori am meditat asupra vieţii acestui “gigant” în răspândirea Evngheliei. Mă gîndeam cum a reuşit omul acesta să facă atîtea lucruri frumoase pentru Dumnezeu. Cum omul acesta, nu a căzut niciodată de oboseală, ci s-a simţit onorat să-l slujească pe Hristos  în orice vreme şi în orice circumstantă. Răspunsul este simplu-pentru Pavel, Hristos era viaţa lui. Dacă trăia, pentru Hristos trăia şi dacă murea, pentru Domnul murea. De altfel tot el a spus într-o altă epistola a sa astfel:

8 Căci dacă trăim, pentru Domnul trăim; şi dacă murim, pentru Domnul murim. Deci, fie că trăim, fie că murim, noi sîntem ai Domnului. (Romani 14:8)

A înţeles pînă în adîncul inimii că el aparţine în totalitate Domnului. Şi dacă mai trăieşte în trup, este doar pentrucă Domnul mai vrea să-şi scoată slava din viaţa lui.Mai are un plan cu el.  Şi cînd zice “Hristos” se are în vedere şi slujba lui Hristos. Nu era nimic mai important şi mai preţios pentru el, decît să ducă slujba lui Hristos pînă la sfîrşit, cu onoare şi tragere de inimă.

Dragul meu cititor, dacă nu eşti gata să trăieşti aici pe pămînt cu Hristos în orice împrejurare, oare cum vei ptuea tu să trăieşti cu El o veşnicie acolo în cer? Dacă nu suferi învăţătura Cuvîntului Său aici pe pămînt, cum vei suporta tu prezenţa Lui şi învăţăturile Lui o veşnicie?  

Cînd slujeşti potrivit darului tău

De obicei, cei mai mulţi creştini care sunt implicaţi în slujba Evangheliei, şi nu se simt împliniţi şi onoraţi cu aceasta, este dintr-un singur motiv: ei îndeplinesc slujiri care nu sunt în conformitate cu darul lor. Ei sunt acolo unde nu trebuie să fie. Care credeţi că ar fi reacţia mîinilor, dacă de mîine dimineaţă ai alege să nu mai mergi pe picioare, ci numai în miini? Ar rezista mîinile? S-ar simţi mîinile onorate ? Nu cred. Vei obosi foarte mult şi te vei simţi foarte neconfortabil. În trupul Domnul Isus Hristos, care este Biserica, Biblia spune că noi suntem mădularele unul altuia. Fiecare din noi cînd ne-am pocăit, am primit Duhul Sfînt şi Duhul Sfînt ne-a dat la fiecare din noi daruri spirituale. Nu pentru a ne sluji pe noi cu ele, nu pentru a ne face un nume,  ci pentru a fi în folosul altora. Astfel Biblia spune: 

11 Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, prooroci; pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători, 12 pentru desăvîrşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos, 13 pînă vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos; 14 ca să nu mai fim copii, plutind încoace şi încolo, purtaţi de orice vînt de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în mijloacele de amăgire; 15 ci, credincioşi adevărului, în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos. (Efeseni 4:11-15)

darurile spirituale În primul rînd caută să-ţi cunoşti care este darul pe care l-ai primit de la Duhul Sfînt, apoi începe să slujeşti potrivit darului tău. Nu căuta slujbe care nu sunt potrivite cu  darul tău. Dacă nu ştii cum să-ţi identifici darul, te motivezi să studiezi cursul de studiu Biblic Inductiv “Darurile Spirituale”. Este un curs care te învaţă tot ceea ce vorbeşte Biblia la acest subiect. Dar nu numai atît. Este un curs care te ajută să-ţi indentifici darul tău pe care l-ai primit şi apoi te învaţă cum să trăieşti potrivit lui.

Dragul meu, Hristos a venit ca să ne dea viaţă, şi să ne-o dea din bleşug. Împlinindu-ţi bine slujba ta, Domnul Isus vrea să-ţi dea împlinire şi fericire în tot ceea ce faci. Dar pentru aceasta, caută să trăieşti şi să-ţi împlineşti slujba care este potrivită cu darul tău.

Nu uita că Hristos nu duce lipsă de oameni

În cazul că refuzi chemarea lui, El îşi va găsi pe altcineva. Pentrucă Dumnezeu nu a dus lipsă niciodată de oameni. Însă El aşteaptă şi caută totdeauna o inimă care să fie în totul a Lui. Faptul că El te cheamă în lucrare, faptul că El îţi oferă un post de lucru pentru Împărăţia Lui, aceasta trebuie să fie pentru tine o onoare deosebit de mare şi nicidecum un chin. Dumnezeu va găsi un alt om pentru împlinirea voii Lui, aşa cum spune:

11 Eu chem dela răsărit o pasăre de pradă, dintr’o ţară depărtată, un om ca să împlinească planurile Mele: da, Eu am spus, şi Eu voi împlini; Eu am plănuit şi Eu voi înfăptui. (Isaia 46:11)

Dumnezeu poate să cheme o pasăre şi chiar şi un om dintr-o ţară îndepărtată, numai pentru ca să-şi îndeplinească planurile Lui. Aşa că, să ştii dragul meu, atunci cînd Dumnezeu îţi oferă posiblitatea ca să mergi şi să împlineşti slujba lui, consideră aceasta ca pe cea mai mare onoare care ţi s-a oferit vreodată şi nici decum ca o ghilotină.

Dumnezeu să ne ajute pe toţi să împlinim slujba cu scumpătate şi toţi noi să privim la însărcinarea noatră ca la cea mai mare onoare şi binecuvîntare care ni sa oferit vreodată.