Te-ai întrebat vre-o dată de ce Apostolul Ioan a fost numit “Ucenicul pe care-l iubea Isus”? Eu da. Nu ai vrea să fii şi tu unul din acei ucenici?
Doisprezece apostoli  pe care Domnul Isus i-a înăvăţat timp de 3 ani şi jumătate. Dar nimeni înafară de Ioan n-a putut să cucerească inima Domnului Isus, atît de mult cum a făcut-o omul acesta. Isus n-a făcut niciodată favoritism, şi  nu a căutat la faţa omului, dar Ioan a fost unul care l-a impresionat şi pe care Domnul Isus l-a iubit cel mai mult.

Unul din ucenici(Ioan), acela pe care -l iubea Isus, stătea la masă culcat pe sînul lui Isus. 24 Simon Petru i -a făcut semn să întrebe cine este acela despre care vorbea Isus.
25 Şi ucenicul acela s’a răzemat pe pieptul lui Isus, şi I -a zis: ,,Doamne, cine este?`(Evanghelia după Ioan 13:23-25)

Intrebarea este:  de ce? Ce a făcut acest  Ioan deosebit de ceilalţi de a ajuns să fie “ucenicul pe care-l iubea Isus”?  Ce calităţi a avut acest om de a putut să se apropie atât de mult de Domnul Isus? Privind la exemplul acestui om, vom putea învăţa noi cu toţii ce calităţi ale noastre îi plac cel mai mult Domnului Isus şi cum noi putem deveni “iubiţii Domnului”? Vreai să ştii cum? Hai să privim împreună la viaţa acestui om minunat!

Galileian

Ioan fratele lui Iacov fiul lui Zebedei, un simplu pescar din Galileia. Probabil a fost fratele mai mic al lui Iacov, deoarece ţinînd cont de cultura în care au fost scrise cele 4 Evanghelii, vedem că oridecîte ori Scriptura vorbeşte despre ambii, prima dată îl numeşte pe Iacov apoi pe Ioan. Probabil din pricina că Ioan a fost mai mic decît Iacov.
Un simplu pescar din Galileia, care pescuia impreună cu tatăl şi fratele său. Nimic deosebit decît ceilalţi. Nimic mai atrăgător decît alţii. Totuşi acest om, a fot deosebit.

Numit fiul tunetului

Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui Iacov, cărora le -a pus numele Boanerghes, care, tîlmăcit, înseamnă: ,,Fiii tunetului;„ (Marcu 3:17)

Ioan a fost numit fiu al tunetului, dar Isus i-a transformat  şi direcţionat viata, aşa că a fost numit mai apoi “ucenicul pe care-l iubea Isus”. Nicăieri în Evanghelia care îi poartă numele, Ioan nu şi-a scris numele său. Ci de fiecare dată s-a prezentat sub numele “ucenicul pe care-l iubea Isus”. Cînd citeşti epistolele sale, poţi vedea dragostea acestui om pe care o are faţă de părinţi, copii şi tineri. Însă cînd scrie despre antihrişti şi cei care încearcă să strecoare înşelătorii cu privire la credinţa în Domnul Isus,  poţi auzi bubuiul tunetului în cuvintele lui!

Necărturar

Ba mai mult, Scriptura spune că Ioan, pînă la Hristos.a fost un necărturar şi un om de rînd.

Cînd au văzut ei îndrăzneala lui Petru şi a lui Ioan, s’au mirat, întrucît ştiau că erau oameni necărturari şi de rînd; şi au priceput că fuseseră cu Isus. (Faptele Apostolilor 4:13)

Observaţi, că acest eveniment din versetul de mai sus,  s-a întîmplat chiar în perioada proaspătă după coborârea Duhului Sfînt. După marele eveniment cînd la sărbătoarea Cincizecimii, 3 mii de suflete sau întors la Dumnezeu, toţi credincioşii stăruiau în fiecare zi în cercetarea Sfintelor Scripturi. În capitolul 4  vedem că , Petru şi Ioan mergeau la Templu ca să înveţe pe oamenii aceştia  Scripturile. Cum doi oameni necărturari şi de rînd pot să înveţe pe alţii, şi încă Scripturile? Au fost necărturari până la Domnul Isus, dar Hristos, i-a schimbat radical viaţa. La schimbat chiar şi pe plan intelectual. Interesant că Isus a chemat după El nişte necărturari ca să-l urmeze. Te-ai gîndi, că El  care cunoaşte cel mai bine la oameni, care vede nu numai exteriorul ci şi gîndurile inimii noastre, El ar fi putut alege cei mai străluciţi oameni ca să-I fie ucenici. El care după moartea, învierea şi înălţarea Lui la cer vroia să lase pe cei 12 ucenici să ducă Evanghelia în lumea întreagă, ar fi trebuit să fie foarte atent în ceea ce alege. Totuşi pînă aici, am văzut că cei aleşi de Domnul Isus nu au fost oameni prea străluciţi din punct de vedere intelectual. Toţi cei 4 pe care i-am privit pînă acum au fost nişte simpli pescari, oameni de rînd. Şi pe lîngă toate acestea Faptele Apostolilor ne spune că erau şi necărturari. Ioan era unul din ei. Deci nici măcar din pricina intelectului său nu a fost el iubitul Domnului Isus. A fost altceva ? Umrează să vedem.

Nu suferă faptul ca Învăţătorul lui  să fie nedreptăţit

A trimes înainte nişte soli, cari s’au dus şi au intrat într’un sat al Samaritenilor, ca să -I pregătească un loc de găzduit. 53 Dar ei nu L-au primit, pentrucă Isus Se îndrepta să meargă spre Ierusalim. 54 Ucenicii Săi, Iacov şi Ioan, cînd au văzut lucrul acesta, au zis: ,,Doamne, vrei să poruncim să se pogoare foc din cer şi să -i mistuie, cum a făcut Ilie?„(Evanghelia după Luca 9:52-54)

Îşi iubea atit de mult invăţătorul  că atunci cînd oamenii din jur au încercat să-l neglijeze, a fost gata să-i mistuie cu foc, a fost gata să bubuie ca şi un tunet! Şi aceasta nu arată o răutate al lui  Ioan şi Iacov, ci mai degrabă o dragoste pe care o aveau faţă de Domnul Isus. Nu puteau suferi ca cineva să nedpretăţească pe Domnul Isus. Şi vedem în continuare că această reacţie al lui Ioan, nu a fost o făţărnicie ci mai degrabă o demonstrare a unei credincioşii.

Cel mai credincios şi curajos dintre toţi ucenicii

Domnul Isus care cunoştea nu numai prezentul ci şi viitorul, a văzut şi a ştiut că toţi ucenicii lui în cele mai grele momente îl vor părăsi, dar nu şi Ioan. De aceea a fost el numit şi “Iubitul Domnului”. Nu din pricina strălucirii lui intelectuale, sau că a făcut parte dintr-un neam mai ales, ci dimpricina credincioşiei lui totale şi a curajului său de care avea să dea dovadă. Ce mare preţ are credincioşia şi curajul nostru în ochii Domnlui Isus!

Simon Petru mergea după Isus; tot aşa a făcut şi un alt ucenic. Ucenicul acesta era cunoscut de marele preot, şi a intrat cu Isus în curtea marelui preot. (Evanghelia după Ioan 18:15)

Toţi ceilalţi ucenici, au dat bir cu fugitul… Petru a încercat să mai stea, dar urmărea toate lucrurile de departe. Ioan însă a ales să stea lîngă Domnul arătând pe faţă că este ucenicul Lui. În cele mai dureroase clipe, în cele mai grele momente  ale Domnului Isus, Ioan este acolo cu El.

Nu sa temut de oameni ci numai de Dumnezeu

19 Drept răspuns, Petru şi Ioan le-au zis: ,,Judecaţi voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decît de Dumnezeu;(Faptele Apostolilor 4:19)

Obserivaţi că afrimaţiile de mai sus, nu aparţin numai lui Petru, ci şi lui Ioan. Şi vedem această calitate, de curaj la apostolului Ioan, din prima zi şi pînă aici. Petru  demonstrează această calitate acum, însă Ioan o arătase cu mult timp în urmă. Nu s-a temut de oameni nici în ziua cînd putea fi răstignit împreună cu Învăţătorul lui, şi nu se teme nici astăzi cînd oamenii iarăşi îl ameninţă.

Pasiunea vieţii lui:  Să-L facă de cunoscut pe  Isus!

După ce au mărturisit despre Cuvîntul Domnului, şi după ce l-au propovăduit, Petru şi Ioan s’au întors la Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate de ale Samaritenilor. (Faptele Apostolilor 8:25)

Pasiunea vieţii acestui om, fost necărturar şi  om de rând este să-l facă pe Domnul  său cunoscut la toţi oamenii. Care-i pasiunea vieţii tale iubit cititor? Ce te motivează pe tine cel mai mult în viaţa aceasta?

Stîlp al Bisericii primare

Apostolul Pavel, numeşte pe Ioan unul din stîlpii Bisericii Primare:

şi cînd au cunoscut harul, care-mi fusese dat, Iacov, Chifa şi Ioan, cari sînt priviţi ca stîlpi, mi-au dat mie şi lui Barnaba, mîna dreaptă de însoţire, ca să mergem să propovăduim: noi la Neamuri, iar ei la cei tăiaţi împrejur.(Galateni 2:9)

Moartea lui Ioan

Cartea Apocalipsa este  scrisă de Apostolul Ioan spre sfîrşitul vieţii sale. Astfel în capitolul 1 găsim scrise următoarele lucruri:

Eu, Ioan, fratele vostru, care sînt părtaş cu voi la necaz, la Împărăţie şi la răbdarea în Isus Hristos, mă aflam în ostrovul care se cheamă Patmos, din pricina Cuvîntului lui Dumnezeu şi din pricina mărturiei lui Isus Hristos.(Apocalipsa 1:9)

Spre sfîrşitul vieţii sale, Ioan se află pe insula Patmos din pricina dragostei sale neschimbătoare pe care a avut-o totdeauna faţă de Învăţătorul şi Domnul Său Isus Hristos. Apocalipsa  a fost  ultimul mesaj  prin care Dumnezeu a completat canonul Biblie.
Nu avem un verset specific cu privire la moartea Apostolului Ioan şi nici dicţionarul Biblic nu ne dă o explicaţie mai amănunţită cu privire la aceasta. Totusşi am găsit aceaste informaţi care poate să ne fie de folos:

Ioan a fost exilat în insula Patmos. Istoria spune că a fost cufundat într-un butoi cu ulei, dar el a rămas neclintit în dragostea  Domnului Isus. A rămas credincios chemării Lui chiar şi în toiul persecutărilor creştinilor de către Nero, între anii 54-68 d.H., şi apoi de către Domiţian, între anii 81-96 d. H. (Biblia de studiu Inducti pagina 1996)

Dragul meu cititor; numai ce am privit la istoria unuia dintre cei mai extraordinari oameni care au trăit pe acest pămînt. A fost extraordinar nu pentrucă a fost un om strălucit în ce priveşte cunoştinţele lui intelectuale, nu pentrucă a fost peste măsura de bogat, nu pentrucă a fost frumos la chip, ci din pricina credincioşiei lui faţă de Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor. Iubit, pentru curajul şi dragostea sa faţă de Isus Hristos.

Dămi voie să te întreb ceva: “pe cine iubeşti tu cel mai mult în viaţa aceasta? Ce este preţios cu adevărat pentru tine? Eşti tu gata să îţi dai viaţa pentru Acela care şi-a dat-o şi El pentru tine? Cum se vede aceasta în acţiunile şi hotărîrile pe care le i-ai zilnic?”

Dumnezeu să ne ajute să fim iubiţii lui! Oameni după inima Lui care îi vor rămîne credincioşi şi plini de curaj pentru Evanghelie, pînă la sfîrşitul vieţii! Amin!